Întinde-te în pat!
O să simți valurile
Cum se izbesc de pieptul meu palid
Împrăștiind picături de apă termală pe corpul tău ars și sărat
Ca porumbul ăla copt rămas între dinții de porțelan pe care i-ai căpătat prin pisiceala ta continuă față de instalatorul de proteze în halat alb
Halat alb ca spuma mării din care te-ai născut
Divinitate crudă cu inima orbitoare
Pulsând în furie si dizgrație
Ah!
Nu e nimic mai obez ca durerea provocată de soarele nevrozei din privirea ta armată
Ești ca glonțul pe țeava, iubito!
Plutești asemenea unui pescăruș purtat în briza ignoranței și a stresului femeiesc ce te învăluie și te aruncă în apă
Între valuri
Întinde-te în pat, iubito!
Urmează o noapte grea
În cearșafurile ude si șifonate din barca amintirilor mele
Pătate de durere
Nu îți va fi permis să dormi
Pregătește-te să fii zgâlțită
De cele două mâini aspre ale frustrării dintr-o relație cu bătaie lungă.
P.S. Dimineața să îți scuturi chiloțeii albaștri de plajă pe covorul tău scump de Angora;
o să îl umpli de nisip și scoici
Îți doreai oricum un suvenir.