mirosul de frig îmblânzește chipurile încălzite și timide
câțiva oameni privesc insistent artificiale perseide.
pocnetul unui dop de plută trezește de sub crenguțe de vâsc două figuri îndrăgostite
timpul efemer ar vrea grăbit să ne agite.
eu plutesc deja deasupra unor foi de calendar
simt că mă învârt într-un cerc polar,
pășind aritmic printre secundele numărate descrescător,
mimând haotic brațele unui simfonic dirijor.
fluturi de beteală vor gravita în jurul meu,
îmi voi îmbrățișa puternic fiecare eu,
iar când acele ceasornicului se vor alinia central
voi fredona acel nostalgic ritm genial,
voi bea un prea dulce nectar de pere
și voi aștepta atentă căderea acelor de conifere.
voi veți urma sfaturile unei prăjituri cu migdale și răvaș
vă veți privi viclean înainte de orice gest buclucaș
degetele ne vor fi pătate de un vechi vin spumant
noaptea se va lumina printr-un râset vivant,
vom auzi urări hipnotice, răsunând cu ecou
și ne vom întreba anticipativ ce vom face în viitorul ajun al Anului Nou.