Volanele albe ale rochiei de mătase sunt acum pătate de noroaiele toamnei târzii pielea goală a picioarelor se cufundă în iarba înecată de roua rece a unei dimineți oarecare. pasul este greoi, iar bătăile inimii se pierd în șuierul vântuluipădurea a ruginit iremediabil. timpul nu i-a mai lăsat un ultim …
voalul subțire, alb-prăfuit, te cheamă spre vise încremenite-n amintire. urme de dulceață de fragi te poartă-n primăveri de mult trecute, pe drumuri fără întoarcere spre tine țesături fragile se destramă în dreptul sufletului. îți pierzi degetele în dantele cu miros de naftalină și parfum lemnos, ascuns în dulapul lăcuit, cu …
inimile înrădăcinate în stratul subțire de gheațăpulsează ritmat în liniștea înfricoșată a unui crepuscul iernatic. degetele înroșite de ger bat ușor în fereastra ce se scutură de ultimele flori de zăpadă aspră, înțepătoare, de ale cărei cristale încă îți mai ferești sufletul uitat.notele grave ale unui pian valsează în odaia …
urmele saniei trase de cai albi se pierd ușor în lumina rece a iernii, ce se cufundă lent în stratul gros de zăpadă.biserica de lemn își sună blând clopotele de argint încă o dată și-și cheamă fără glas oamenii ce lasă deschise în urma lor micile ferestre ale caselor bătrâne.tu …
